Pe la ferestre soarele-i ca pita
Se-arată-un chior şi-ntreab-uşor
-Nu ştii pe unde e Agnita?
Soseşte şi un cerşetor
Şi-şi cere cu sfială mita.
Aud înjurături de dor
În timp ce-mi suduie Agnita.
Mai stau un veac că tot nu mor
Ci fără jar în sobă, rece-i plita
Se-adună popii iarăşi la sobor
Când strecur amintirile prin sita
Trecutului celui color; şi-n zbor
Mă-ntreabă cucul cu retoric glas
Că unde-i puiul ultimului sas
Ce-a emigrat odată cu elita
Mă tot întreabă dându-mi peste nas:
Că unde-a dispărut Agnita?
Mă primblu printr-o amplă groapă
Adâncă şi avidă ca ispita
Când mă întreabă omul cel sprijinit în sapă
- Pe unde e prietene, Agnita?
Ce pot să-i zic e-aici
Sub talpa ta, e sub copita
Murgului tău cal, să nu mai zici
Că unde-a dispărut Agnita...
NICU GANEA
