Doamne, Preasfinte Doamne,
care-ai creat pamântul
Şi muntele şi marea, şi soarele şi vântul
Acum când nu ştiu încă
ce zile-mi mai rămân
Dă-mi, Doamne, iar mândria
că m-am născut ROMÂN !
Nu-ţi cer nici bogăţie,
nici glorie, nici avere
Pământuri, acareturi sau slavă şi putere.
Un singur lucru, Doamne,
îmi este de ajuns:
Să am iar fericirea să mor
cu fruntea sus!
De ce-ai lăsat Tu, Doamne,
acest popor blajin
Ce te-a slăvit de-a pururi
cu cuget de creştin
Ce ţi-a`nchinat biserici
în fiecare sat
S`ajungă azi să umble cu capul aplecat?
Când azi totul se vinde
şi cumpără pe bani,
Când Ţara e condusă de hoţi şi şarlatani,
Ascultă, Doamne Sfinte
şi ultima mea rugă:
Fă, Doamne-n Ţara asta
să fiu stăpân, nu slugă!
Dă-mi, Doamne, iar tăria
să lupt cu toţi duşmanii
Ce cred că sunt puternici
fiindc`au furat toţi banii.
Când conştiinţa tace în ŢARA ROMÂNEASCĂ
Fă, Doamne, ca poporul
DIN SOMN SĂ SE TREZEASCĂ!
Şi ca un nou VLAD ŢEPEŞ
şi ca un nou ŞTEFAN
Să cureţe moşia de orice hoţoman!
S-alunge paraziţii
ce i s-au urcat în spate
Şi să trăiască mandru,
în cinste şi dreptate!