Efortul organizatorilor celei de a III-a ediţie a “Expoziţiei de bovine cu vânzare prin licitaţie”; Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu şi Asociaţiile Cres¬cătorilor de Bovine de pe Valea Hârtibaciului, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Sibiu, Camera Agricolă Sibiu şi Oficiul Jude¬ţean pentru Ameliorarea Raselor din Zootehnie Sibiu, s-a concretizat prin prezenţa a 10 vaci, 2 bivoliţe şi 3 tăuraşi care n-au reuşit să umple spaţiul generos şi bine amenajat pentru expoziţie şi vânzare cu licitaţie de la târgul din Agnita.
Numărul mic de taurine, din rase performante, au încântat privirile spectatorilor care ,din păcate, au fost puţini din rândul celor care se ocupă cu creşterea animalelor şi mulţi veniţi doar să-şi petreacă timpul la un spectacol care nu le-a satisfăcut nici lor aşteptările.
Participanţii cu exponate. au prezentat animale de mare productivitate.: SC Helix (Agnita) - cu 2 vaci şi 2 juninci din rasa Bălţată Româ¬nească; SC Păltiniş II (Iacobeni) - cu 2 vaci din rasa Holstein şi 2 BR; SC Karpaten Meat (Marpod) - cu un tăuraş de carne din rasa Angus ; SC Romzelag (Merghin¬deal) - cu 2 vaci din rasa Angus; SC Coral (Agnita) - cu 2 bi¬voliţe; Linul Gheorghe din Ruja cu un tăuraş şi 2 vaci din rasa Bălţată Românească; S.C Agro-Bio SRLcu un tăuraş metis Blue –Bely.
Evenimentul a fost animat, într-o oarecare măsură, prin prezentarea făcută de pătimaşii crescători de taurine, mândrii de calităţile raselor pe care le-au expus.. Cei care i-au ascultat pe Horia Avram, vorbind despre autohtona Bălţată Romănească Gheorghe Budrală despre adaptata Angus şi Dumitru Bădilă despre lăptoasa Holsteain au constat că cei trei nu sunt doar profesionişti ci efectiv îndrăgostiţi de activitatea lor.
Numărul mic de exponate şi lipsa competivităţi au creat o notă de superficialitate, pe care organizatorii nu o meritau.
Directorul Direcţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală ing. Iliu Stelian a mulţumit participanţilor şi ing. Nicolae Şerbănete de la Camera Agricolă pentru efortul depus la organizarea expoziţiei. Din păcate rezultatele n-au satisfăcut aşteptările , şi asta nu din vina lor ci din cause pecuniare.
Un asemenea eveniment are nevoie de o mai mare participare, de o competiţie la care să participe şi crescătorii cu mai puţine animale dar tot atât, ori poate mai performante decât ale marilor fermieri. Dar pentru atragerea acestora şi pentru prezentarea lor ca bune exemple este necesară motivarea, convingerea lor că merită să-şi scoată vitele din grajd participând la un concurs la care pot câştiga nişte premii.
Valea Hârtibaciului are potenţialul uman şi de animale pentru a organiza expoziţii de mare avengură iar spaţiul amenajat la Agnita se pretează la asemenea spectacole. Pentru aceasta nu sunt suficiente dorinţa şi voinţa, mai trebuie şi putinţa iar aceasta înseamnă bani. Numai aşa pot fi stimulaţi şi producătorii privaţi să amelioreze calităţile vitelor din bătătură.
În ceea ce priveşte târgul prin licitaţie, se pare că producătorii noştri nu prea au apetit pentru un asemenea comerţ. La târgul din Agnita licitaţia a avut o notă de formalitate, dând impresia că vânzătorii şi cumpărătorii au fost înţeleşi dinainte asupra preţului. S-au vândut doi tăuraşi, cel din rasa Angus cu 3000 de euro şi cel din BR cu 5500 lei.
Nici producătorii de produse tradiţionale n-au avut mai mult success. Numărul mic de participanţi la târg le-au afectat câştigurile care n-au acoperit nici preţul benzinei consumate. Merită felicitaţi pentru implicare şi efortul depus; apicultorii Ioan Creţu şi Ioan Loghin, Aurel Trif cu minunatele pieptare, familia Boldijar cu produse de panificaţie, şi SC Asi Nature SRL cu brânzeturi.
Iniţiativa amenajării şi organizării unor expoziţii de animale la Agnita i-a aparţinut fostului director de la DADR Sibiu, ing. Gheorghe Budrală în urmă cu patru ani şi s-a concretizat cu sprijinul fostului primar ing. Radu Curceanu iar la prima ediţie a fost prezent şi Valeriu Tabără, pe atunci ministru al agriculturii.
Din păcate ediţiile următoare au mers descrescendo, şi dacă ediţia a IV-a nu va fi finanţată şi organizată aşa cum se face în alte părţi, expoziţia va cădea în derizoriu şi efortul organizatorilor va fi inutil. Aceşti oameni nu merită, ca după strădania depusă să aibă sentimental frustrării, al muncii fără rezultate pe măsura efortului.
Un asemenea eveniment trebuie să îmbrace haina unei mari sărbători a agricultorilor de pe Valea Hârtibaciului, din care să nu lipsească spectacolul folcloric şi nici defilarea câştigătorilor încununaţi cu premii. Locul pentru o asemenea sărbătoare este, oameni cu animale performante sunt, mai trebuie şi cu ce , adică bani.
I.Bârsan