Se poate stabili oare vreo legătură între cele două biserici ortodoxe din Agnita şi sfinţii pe care Biserica Ortodoxă Română îi omagiază anul acesta?
În rândurile care urmează vom căuta să identificăm această legătură.
În anul 324 împăratul Constantin a reuşit să realizeze unitatea politică a imperiului prin înfrângerea ultimului adversar al său, Liciniu. Dorinţa împăratului era ca în întreg imperiul roman să domnească liniştea şi pacea. Însă la scurt timp el află despre cearta teologică izbucnită la Alexandria între preotul Arie şi episcopul Alexandru cu privire la învăţătura de credinţă creştină despre Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul. Pentru a asigura pacea şi unitatea de credinţă în Biserică împăratul Constantin cel Mare a convocat şi organizat primul sinod ecumenic la Niceea în anul 325. În cadrul acestui sinod s-a discutat învăţătura de credinţă creştină cu privire la relaţia dintre Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul, stabilindu-se că Dumnezeu Fiul este egal şi deofiinţă cu Dumnezeu Tatăl. Între cei 318 participanţi la acest sinod s-a aflat şi Sfântul Nicolae, Arhiepiscop de Mira. Eustratie de Constantinopol a relatat episodul apărării credinţei ortodoxe de către Sfântul Nicolae în faţa episcopilor prezenţi la sinod. Văzând că Arie nu încetează cu afirmarea aberaţiilor sale raţionaliste, Sfântul Nicolae s-a mâniat şi ridicându-se asupra lui Arie i-a dat acestuia o palmă. Acest gest violent în prezenţa împăratului nu putea rămâne fără rezultat. Împăratul Constantin a poruncit ca imediat Nicolae să fie aruncat în temniţă, după ce l-a dezbrăcat de însemnele episcopale. Însă noaptea Mântuitorul Iisus Hristos şi Maica Sa au apărut în vedenie şi i-au dat înapoi episcopului întemniţat Evanghelia şi omoforul.
Şi acum să dăm răspunsul întrebării de la început: da, există o legătură între bisericile ortodoxe din Agnita şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Dacă cei doi ctitori care au ridicat biserica dintre români, Radu Bogdan şi Dumitru Orghidan, au pus-o în 25 aprilie 1795 sub oblăduirea Sfântului Ierarh Nicolae, cei din 1948 s-au gândit (sau au fost îndemnaţi de Sus) să pună catedrala din Agnita sub înaltul patronaj al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Cei trei mari sfinţi sub a căror ocrotire sunt cele două biserici au fost contemporani, au fost apărători ai dreptei credinţe, s-au întâlnit la sinodul I ecumenic de la Niceea şi sunt alături în ceruri în ceata sfinţilor, ducând la tronul ceresc rugăciunile agniţenilor care „cu credinţă şi cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră şi se roagă într-însele”.
Pr. Ioan Jurca (Protopop Agnita)