La deschiderea micului muzeu, vizitatorul putea vedea trei săli, Dr. Erhard Andrée i-a fost impus să pună în prim plan istoria Văii Hârtibaciului în contextul istoriei româneşti. Totuşi el a reuşit să ilustreze aspectele sociale, culturale şi istorice, la nivel local. După deschiderea muzeului, Dr. Erhard Andrée a desfăşurat o muncă publică intensă, astfel că numărul anual de vizitatori a depăşit repede numărul locuitorilor Agnitei. Pentru a extinde cercul de interese şi a include în activităţile sale de colectare cât mai multe persoane , el a realizat un cerc al “Prietenilor Muzeului Agnita”.
În 1969 muzeul s-a mutat în aşa-numita casa “Breckner”, o versiune miniaturală în stil baroc a Palatului Bruckenthal, sediul faimosului Muzeu Bruckenthal din Sibiu.
La începutul anilor 70 colecţiile au crescut la peste 5000 de exponate originale, din care doar o mică parte au fost expuse, toate celelalte au fost depozitate corespunzător, şi conservate.
Dr. Erhard Andrée a restaurat, de asemenea, mai multe dintre exponate - şi a colaborat cu autoritatea guvernamentală pentru restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural. În acelaşi timp, el a sugerat o serie de lucrări de restaurare, care au fost suportate şi executate de către comunităţile săseşti. În peregrinările sale pe Valea Hârtibaciului, Dr. Erhard a descoperit mai multe aşezări arheologice necunoscute, din neolitic, epoca bronzului şi epoca romană care au fost incluse în colecţie In colecţia medievală e notabilă, în special, o sabie de fier din sec.14. Mult mai numeroase sunt obiectele de breaslă. Obiectele breslei cizmarilor, a produselor forjate, a căruţaşilor merită vizitate.
Dintre acestea , o ladă de breaslă din anul 1653, confecţionată din lemn, decorata în stil baroc, cu o blocare dublă, şi cuferele faimosului centru Henndorfer de stil gotic din Transilvania şi a Renaşterii ar trebui să fie menţionat.
Dr. Erhard Andrée, de asemenea, a pus temelia pentru colecţia de artă populară. Exponate săseşti şi româneşti au fost reprezentate în mod egal. În acest sens sunt remarcabile colecţiile de faianţă de Hârtibaci, de olari şi olari Agniţeni deţinând un loc special şi, de asemenea, exponate din atelierul ultimului olar agniţean Michael Jasch.
Mai multe costume demonstrează multiculturalitatea şi diversitatea din Valea Hârtibaciului. Bine reprezentate sunt produsele artizanale, în special echipamente pentru prelucrarea cânepii şi cele ale economiei gospodăreşti în circuitul agricol.
Din pacate, nu i-a fost scris să prezinte această colecţie etnografică la public, pentru că nu avea dotările materiale necesare şi pentru că prin moartea lui prematura a fost smuls din locul lui unde a muncit neobosit.
În colecţiile muzeului a avut un loc si istoria Agnitei, cum ar fi cea a fabricii de piele inclusiv, precum si numeroase picturi, desene, schiţe şi acuarelă realizate de către artistul agniţean Michael Barner (1881-1961).
Un merit recunoscut în timp la câştigat Dr. Erhard Andrée pentru crearea bibliotecii în cadrul muzeului. Din cele mai mult de 10.000 de volume de literatură istorică şi cultural-istorice, pe care le-a adunat până sfârşitul vieţii sale, au existat aproximativ 500 imprimări rare Transilvănene (sec. 16-17) şi o ediţie completă a scrierilor de Erasmus din Rotterdam. O lista a evenimentele istorie locale ale Văii Hârtibaciului şi Agniţii, în care toate datele istorice notabile, istorice şi bibliografice au fost înregistrate. El a colectat, de asemenea, fotografii vechi şi cărţi poştale.
Deşi nu este un naturalist, consacrat Dr. Erhard Andrée în activităţile sale de colectare, explorează flora şi fauna din această regiune, încearcă să protejeze, în strânsă colaborare cu profesori de specialitate, plante deosebit de rare şi de flori (Globularia Willkommi NYM.) narcise sălbatice. Încurajează conservarea mediului natural, propune o rezervaţie naturală.
După moartea sa, activitatea din muzeul Valea Hartibaciului a scăzut iar cea de cercetare a încetat. In mijlocul anilor şaptezeci, mai multe camere au fost decorate cu expoziţii de artă populară şi în acelaşi timp a fost deschis departamentul etnografic. Cu toate acestea, obiectele săseşti expuse nu au fost etichetate ca atare.
Expoziţii realizate pentru ilustrarea “Epocii de Aur” au fost si aici prezente, minimalizând rolul muzeului. După revoluţia din decembrie această prezentarea fost rapid eliminata..
Astăzi, din lipsa de fonduri activitatea de achiziţonare şi cercetare este extrem de redusă şi este foarte multă nevoie ca muzeul să fie renovat şi reorganizat. Activitatea muzeului se reduce la prezentare de expoziţii relizate de elevi, minispectacole omagiale şi rare vizite organizate de profesori. Cea mai remarcabilă acţiune a fost recenta expoziţie dedicată pictorului agniţean Michael Barner.Poate se va realiza şi o prezentare a activităţii celui care a pus temelia acestei instituţii agniţene şi a cărei activitate trebuie continuată în acelaşi spirit şi cu aceeaşi dăruire şi competenţă.
Uwe Andrée