priveşte spre lacrima cea
şiroind pe-obrazul iertării
şi dorul de Tine
astâmpără-l cu Apa cea vie
de la Fântâna lui Iacob...
Domnul meu,
ascultă glasul chemării mele
şoptind încet ruga iertării
şi dorul de Tine
potoleşte-l cu Pâinea vieţii
ce-a-ndestulat mulţimile...
Domnul meu,
iubeşte sufletu-mi încătuşat,
înecat de lacrimile iertării
şi dorul de Tine
împlineşte-l rămânând cu mine,
femeia cea păcătoasă,
care-şi spală păcatele
aducând mirul Iubirii Tale...
