Turismul ecvestru va fi elementul central unde calul va fi folosit în scopuri turistice, călare şi cu atelaje. Aceasta categorie de turişti sunt cu totul speciali, dată fiind pasiunea lor pentru sportul hipic şi pentru tot ceea ce înseamna inedit şi istorie trăită pe viu. Transilvania, în special, oferă un cadru perfect practicării acestui tip de turism datorită peisajelor neafectate de activităţile omului, singurele semne ale prezenţei acestuia fiind tradiţionalele căpiţe cu fân. Dealungul traseelor din inima Transilvaniei, turistul poate îmbina istoria cu vechile meşteşuguri precum oieritul, poate învăţa cum se încheagă branza, cum se învârte mămăliga, cum se mulge sau tunde oaia. Mai poate învăţa despre transhumanţă, despre vechi obiceiuri, poate încăleca un măgar sau poate gusta un tradiţional miel la ceaun după gusturi şi preferinţe.
Vechile biserici fortificate din satele aproape părăsite, sau cele restaurate şi bine conservate din jurul vechii cetăţi de la Agnita, pot deveni adevărate puncte de atracţie, tropotul calului pe uliţele din jurul cetăţilor poate transpune turistul în vremuri demult apuse.
Libertatea de a urca în turlele bisericilor fortificate săseşti şi alegerea unui nou traseu împreună cu turiştii, este o posibilitate unică pe care doar România o poate oferi, la fel ca şi probabilitatea mare de a întâlni în libertate caprioare, cerbi , mistreti, lupi. Dealtfel, traseele vor fi concepute mai ales în zilele fierbinţi astfel încât într-o proporţie foarte mare acestea să fie prin zone împădurite, turiştii să se bucure de răcoarea şi peisajele de pădure. neatinse de activităţile de exploatare care, în zona amintită sunt din abundenţă şi de o frumuseţe copleşitoare.
Vis a vis de viaţa satului, în peisajul coloristic, încă se pot întâlni carele cu boi, desprinse din tablourile maestrului Grigorescu, sau vestiţii si din păcate, tot mai rarii bivoli.
Satele de pe Valea Hârtibaciului ori de pe Valea Buii, încă mai păstrează, din necesitate, vechile obiceiuri în lucratul pamântului.
Folosind avantajele Sitului Natura2000- Spaţiu de Protecţie a Păsărilor, în hotarele caruia se va afla pensiunea, vor fi amenajate foisoare specifice şi se va promova atât de gustatul turism de observaţie a păsărilor “Bird watching” (specii rare ce sunt protejate dealungul ecosistemului Văii Hartibaciului) deservind astfel şi scopului Sit Natura 2000
Locaţia aleasă de mine este în satul Apoş, în apropiere de oraşul Agnita. Acolo va funcţiona o pensiune cochetă, cu o capacitate de 12 locuri de cazare în 6 camere dotate cu băi proprii, un spaţiu de servire a mesei şi toate facilităţile dinainte gândite sau unele chiar impuse prin normative, spre a servi bunului interes şi bunei şederi a clienţilor.
In funcţie de posibilităţi, pentru funcţionarea pensiunii voi cauta să găsesc şi să implementez soluţii ecologice astfel încât să se încadreze în standardele internaţionale care să o înscrie în ‘Green’ Hotels Association ceea ce va atrage un plus de turişti din toate ţările Europei.
Idee-Concept virtual asupra viitoarei arhitecturi.
Grajdurile vor avea o capacitate iniţială de 10 boxe, însa amplasate şi gîndite pentru extindere ulterioară şi cu spatiu de depozitare a furajelor sub acoperiş. Ele vor fi pe măsura scopului ales şi realizate la standarde înalte, atât de necesare imaginii profesionale care se doreste a fi găsită permanent în orice detaliu.
In jurul acestei locaţii se vor concepe diverse trasee călare, de diferite dificultăţi prin minunatele peisaje oferite generos de natură ori vizitând satele săseşti, castelele şi vestigiile istorice din împrejurimi.
Turismul ecvestru va fi realizat pentru diverse categorii, împărţite în funcţie de experienţă şi posibilităţi. Toţi cei care visează ori au visat să încalece sau încalecă regulat sunt bineveniţi şi se vor putea bucura de acest sport care, odată cu maturizarea noastră ca şi ţară europeana va căpăta o importanţă tot mai mare.
Caut să atrag turişti români, aceştia să ia contact cu caii cu o atitudine potrivita, cu o deschidere si o mentalitate care va fi în beneficiul sportului hipic din România, Insă o mare importanţă o vor avea turiştii străini, din ţările în care fenomenul este deja cunoscut şi vacanţele călare sunt pentru mulţi prima opţiune. Cu un marketing potrivit, cautăm ca România să urce în preferinţele europenilor în destinaţiile turismului ecvestru.
Este foarte cunoscut rolul benefic pe care animalele de companie, în general şi caii în special îl au în dezvoltarea personalităţii copiilor. Incepând de la vârste foarte fragede, acest contact este indicat iar primii paşi călare se pot face destul de devreme pe cai de talii diferite.
Incepând de la Shetland Pony până la caii de talie mare vom căuta să acoperim toate categoriile de vârstă, însă cu precădere copiii reprezintă viitorul şi ei trebuie încurajaţi să petreacă cât mai mult timp în apropierea cailor, pentru ca mai tarziu să pună calul la locul pe care acesta îl merită.
O alta formă de turism adresată în special persoanelor cu vârste mai înaintate care sunt fie simpli clienţi fie însoţitori ai clienţilor veniţi pentru echitaţie, vor fi plimbările în trăsuri. Aşa că, niste trăsuri autentice, vechea birja vor anima străzile oraşului Agnita, ca într-un gest de romantism şi o frumoasă aducere aminte sau vor da culoare unor evenimente speciale găzduite de burg(parade, nunţi, etc)
Această opţiune uşor burgheză , de a gusta din farmecul vremurilor apuse, poate fi aleasă, sau se poate opta pentru plimbări mai aproape de viaţa satului, pe fân în carul cu boi sau pe jilţ în căruţa cu cai Este foarte important sa se păstreze autenticul şi să se evite orice urmă de kitch(căruţa cu jenţi de autoturism, culori ţipătoare, plastic etc).
Din experienţa personală în turism, mă refer la turismul de mare succes, am învăţat că un loc de cazare şi trei mese pe zi nu sunt întotdeauna de ajuns, chiar dacă peisajul e mirific şi aerul curat. Activităţile sunt cele care îl fac pe turist să rămână şi să revină. Aşadar în afară de echitaţie, se pot face ateliere de Stable management, de şelărie şi de ce nu, regăsite şi reînsufleţite meşteşugurile pierdute :- rotaritul, unde se pot face care şi căruţe, cu uneltele şi materiile prime originale. Cu fier bătaut la forjă, cu grija pentru detalii. Aceste care şi căruţe capătă automat valoare, putând fi valorificate. In multe din curţile omului de pe sate se pot găsi asemenea care pline de flori, căpătând valenţe ornamentale. - Potcovăritul e un meşteşug pe cale de dispariţie. Totuşi, acest meşteşug vechi, a cunoscut mari schimbări, acum când omul ştie mult mai multe despre piciorul calului, fiziologic şi biomecanic, a venit cu multe soluţii care îmbunătăţesc performanţele cailor. Fiind un punct sensibil în ceea ce priveşte bunăstarea unui cal, acest meşteşug ,din păcate acum se practică mai mult dupa ureche, în detrimental calului însă cu ajutor şi suport din ţările care au păstrat şi perfecţionat meseria si au adus-o la perfecţiune, se pot organiza cursuri de potcovărie recunoscute astfel încât caii vor avea doar de câştigat. Doar cei care au cai, fie utilitari, fie de rasă, ştiu ce consecinţe implică şi cât de scump se plăteşte lipsa acestor meseriaşi.
In aceste ateliere, clienţii pasionaţi de cai şi nu numai, pot să comande şi să participe la confecţionarea oricăror piese de ornament sau a unei potcoave, să o personalizeze şi să o cumpere ştiindu-se superstiţia norocului şi abundenţei pe care o poate aduce o potcoava.
Tot în cadrul acestor ateliere , pe principiul “omul înţelept îşi face vara sanie şi iarna car”, saniile, simplu de confecţionat, pot fi şi un prilej de activităţi pe timp de iarnă. Plimbările cu sania cu zurgălai sub pături groase şi vin fiert vor face deliciul turiştilor în iernile cu zăpadă alături de alte activităţi de sezon.
-plugăritul , poate sa fie o activitate legata de cai care, desi greu de învăţat şi stăpânit e o provocare, poate fi o ştafetă si chiar se pot organiza concursuri (calitate vs cantitate) între doua echipe.Iau în considerare provocările “Team Bulding” . O brazdă arata cu caii poate fi o mare satisfacţie ştiind că acolo se pot cultiva spre exemplu morcovi, un supliment delicios pentru cai.
Un alt aspect, deloc de neglijat, va fi găzduirea cu chirie a cailor unor clienţi. în incinta grajdurilor.(de aici idea de extindere ulterioară a grajdurilor) Preconizăm că există sau vor exista persone care în vacanţă ar dori să îşi ia cu ei cei mai buni prieteni. Astfel aceşti proprietari de cai nu vor mai avea alte griji în vacanţe decât să facă ce le place , să folosească traseele de călărie, singuri sau însoţiţi.Costurile se vor stabili în funcţie de perioadă, şi de facilităţile cerute şi acordate calului.
Tot în jurul acestei idei, vom încuraja persoanele iubitoare de cai din oraşele mari învecinate (Medias, Sibiu) care nu îşi permit să ţină un cal în mediu urban, dar iubind echitaţia pot cumpăra şi întreţine unul, au posibilitatea închirierii unei boxe si să primească nişte servicii contra unei sume prestabilite.Acesta ideie va încurja turismul de weekend, proprietarii cailor folosind astfel săptămânal sau când doresc şi celelalte facilităţi de cazare ale pensiunii. Prin aducerea acestor cai cu proprietari din afară, vor fi create locuri de muncă iar din chiria unei boxe se pot obţne profituri permanente. Acest gen de servicii este foarte popular în ţările vest europene şi este un motor pentru comunităţile rurale învecinate cu posibilatea creşterii şi întreţinerii cailor.
Va urma.