şi-am trecut prin poarta de lumină
„Bine-aţi venit în ADN-ul dumneavoastră!”
rosti piticul Proteină
„Doriţi în biblioteca-labirint?”
„N-aş îndrăzni! De ce să mint,
mi-e teamă să mă întâlnesc cu mine,
să mă cunoscprea bine.
Ştii, nu-mi prea vine
să dau iama printre gene,
mi-e cam lene
şi mi-e că activez cine ştie ce talent
latent.
Şi-aşa de-o vreme,
văd că scriu poeme,
ca să nu-ţi mai zic că ieri, într-un acces romantic,
i-am făcut curte creierului cuantic,”
Atât mi-a trebuit! Că nu, că hai în stele,
în universuri paralele...
Fii ba particulă, ba undă,
ba că-ntr-o gaură neagră vrea să se ascundă
şi eu să fiu observator...
Şi-acuma am cârcei la un picior!
„Nu, gata, că deseară trebuie să cânt frumos!
Şi-aşa nu mă ia lumea în serios!”
„Bine, zise Proteină,
Azi e lună plină
şi vă pşsuiesc.
Da’ să ştiţi c-aţi ratat un trilion de moduri de a spune TE IUBESC!”
IOAN GYURI PASCU
