1 Decembrie este şi trebuie să fie cea mai mare sărbătoare a naţiunii române, a neamului românesc. Unirea de la 1 decembrie 1918 a fost împlinirea unei aşteptări de veacuri a poporului român: convieţuirea după aceeaşi lege a tuturor celor ce vorbesc româneşte şi în care pulsează acelaşi sânge de român. A fost poate cea mai glorioasă zi din istoria poporului român, ziua în care, după Basarabia şi Bucovina, s-a alipit de patria mamă şi Transilvania, zâna provinciilor istorice româneşti. Fără Transilvania, România arăta ca un mare mutilat de vitregiile istoriei. Împreună cu Transilvania, România se apropia, prin forma sa rotundă, de perfecţiune, de forma soarelui, simbolul nemuririi în credinţa strămoşilor noştri daci, exprimat şi în hora jucată de flăcăii români din toate colţurile ţării.
Asemenea tuturor românilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, şi românii din Agnita au participat cu multă însufleţire la realizarea acestui act istoric. Rândurile de faţă au menirea de a alimenta un pic orgoliul românilor agniţeni legat de unire şi de a aduce în memoria colectivă şi a generaţiilor de azi amănunte din istoria locală de acum 95 de ani. Poate puţini agniţeni de azi ştiu că adunarea electorală a Cercului Electoral Agnita, ţinută în data de 27 noiembrie 1918, pentru alegerea celor cinci delegaţi care vor participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a avut loc în actuala casă parohială a Parohiei Agnita II, de pe strada Griviţa, nr. 4, iar Biserica Ortodoxă din Agnita a fost şi ea prezentă la acest act istoric prin reprezentanţii ei. Transcriu aici procesul-verbal încheiat cu această ocazie, în data de 14/27 noiembrie 1918:
„Proces-verbal,
luat în Adunarea Electorală a cercului electoral Agnita
din comitatul Târnava Mare, ţinută în 27 noiembrie 1918,
în Şcoala greco-ortodoxă română din Agnita
Prezident: Ioachim Muntean, protopop greco-ortodox în Agnita; notar: Dimitrie Pulca, paroh greco-ortodox în Proştea (Stejeriş).
Prezidentul dă citire ordinului venit de la Consiliul Central Naţional Român, prin care se ordonă alegerea urgentă alor 5 delegaţi în Marea Adunare Naţională, care va fi convocată în scurt timp. Constată că publicarea alegerei de azi s-a vestit de cu vreme în toate comunele din cerc. Salută pe alegătorii prezenţi şi îi provoacă să numească 5 bărbaţi de încredere. Se numesc de atari prin aclamaţiune domnii: Romul Constantinescu, Ioan Floca, Ioachim Părău, Simion Vecerzan şi Pavel Crişan. Prezidentul deschide votarea, care decurgând în ordine, pe baza scrutinului făcut, de biroul adunării se constată că unanimitatea voturilor au întrunit domnii: Dr. Simeon Cheţian din Agnita, Dr. Alexandru Vasu din Cincu Mare, Aurel Păcală din Dealu Frumos, Ioan Prescurea din Retiş, Axente Lenea din Agnita.
Ca urmare, prezidiul declară pe domnii: Dr. Simion Cheţian, advocat Agnita, Dr. Alexandru Vasu, advocat Cincu Mare, Aurel Păcală, maior Dealu Frumos, Ioan Prescurea, mare proprietar Retiş, Axente Lenea, căpitan Agnita, aleşii din partea românilor din acest cerc cu vot universal ca delegaţi ai cercului electoral îndreptăţiţi a lua parte cu vot decisiv în Marea Adunare Naţională Română, care se va convoca din partea Consiliului Central Naţional Român, încă în decursul acestui an şi la adunările care eventual le vor convoca în decursul anului următor. Prezidiul dispune ca în urma acesteei enunţări prezidialii aleşi deputaţi să fie prevăzuţi cu credenţional, iar o parie (copie) a acestui proces-verbal să se trimită imediat Consiliului Central Naţional Român.
Spre ştire: Despre ce luându-se acest proces-verbal în două parii, dintre cari unul se va păstra la Consiliul Naţional Român din fruntea comitatului, actul de alegere se încheie la orele 11 a.m.
Semnează: Ioachim Muntean, prezidentul adunării electorale, Dimitrie Pulca, notarul adunării electorale, Ioan Floca, paroh ortodox în Zlagna, Romul Constantinescu, preot ortodox în Ighişul Vechi, Ioachim Părău, preot greco-ortodox în Agnita, Simoin Vecerzan, proprietar în Coveş, Pavel Crişan, contabil, bărbaţi de încredere din comunele cercului, designaţi de colegiul electoral a verifica procesul-verbal şi credenţionalele în numele tuturor comunelor reprezentate.”
Lecturând aceste rânduri, cititorii pot constata că şi pentru românii din Agnita şi de pe Valea Hârtibaciului ziua de 1 decembrie 1918 a fost ziua marilor împliniri, ziua cea mai aşteptată, ziua cea mai binecuvântată. Se poate deduce foarte clar că şi agniţenii, dar şi românii din satele din jur, au fost prinşi în iureşul premergător ceasului hotărâtor şi s-au pregătit cu toată însufleţirea, cu toată dăruirea şi patriotismul lor pentru ziua cea mare – 1 Decembrie 1918.
Pr. Ioan Jurca
(Protopop Agnita)