Înaintaşii noştri dacii aveau un vestit şi
temut stindard, reproducând un cap de lup cu gura larg deschisă, în vâltoarea
luptelor scoţând un fluierat ameninţător. Acel stindard îl regăsim, frecvent
reprodus, pe Columna Împăratului Traian de la Roma , precum şi în grafica unor manuale şcolare
şi tratate de istorie naţională. În epoca medievală drapelul Ţării Româneşti era
împodobit cu imaginea unui vultur, iar cel al Moldovei cu un cap de bour, imagine reprodusă
şi pe cele mai valoroase şi căutate timbre filatelice din lume! La scurt timp însă,
cele
trei culori tradiţionale, roşu, galben
şi albastru, vor fi reunite, pentru
întâia dată, pe sigiliul voievodului Mihai Viteazul şi pe diplomele sale de
înobilare, emise după victoria de la Şelimbăr-Sibiu, din octombrie 1599,
obţinută împotriva armatelor cardinalului ungur Andrei Bathory. Va urma
intrarea s-a triumfătoare în Alba Iulia, prin care se realiza cea dintâi unire a
celor trei provincii istorice româneşti. De
atunci se păstrează simbolistica celor trei culori: roşu pentru Moldova, galben pentru Ţara Românească şi albastru pentru Transilvania. Până când şi
cănăceii de pe drapelul purtat de pandurii-revoluţionari ai lui Tudor
Vladimirescu (1780-1821) erau în aceste
trei culori. Însă prima menţiune scrisă a Tricolorului o găsim într-o epistolă
trimisă, în anul 1834, la Poarta Otomanăla Adrianopole (azi
Edirne, 2/14 sept.1829), marcând sfârşitul războiului ruso-turc, navele
comerciale româneşti purtau un astfel de stindard. Cronicile vremurilor trecute
consemnează şi faptul că domnitorul Gheorghe Bibescu (1842-184) obişnuia să se
îmbrace într-o mantie albă, la fel ca şi înaintaşul său, Mihai Viteazul, iar
membrii familiei sale aveau la brâu eşarfe tricolore. Încă de pe atunci se considera că
cele trei culori reprezintă Ţările Române, devenind culorile drapelului de
stat, sfinţit şi adoptat, ca steag naţional, de revoluţionarii paşoptişti la 15
iunie 1848, de faţă fiind Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Andrei Şaguna
(1809-1873), precum şi episcopul unit al Blajului Ioan Lemeni (1780-1861).
Îl vor păstra, ocroti şi apăra
cu sfinţenie şi unioniştii domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1862), cărturarul-istoric şi diplomat Mihail Kogălniceanu
(1817-1891) precizând: „Tricolorul este nu numai drapelul Unirii Principatelor,
el reprezintă însuşi Drapelul naţionalităţii române în toate părţile locuite de
români”. După evenimentele din decembrie 1989, „Ziua Drapelului” este sărbătorită în data de 26 iunie. În acest
an, fiind într-o zi de miercuri.
NOTĂ: Mai zilele trecute, Tricolorul Românesc
intra în „Cartea recordurilor mondiale”, exemplarul expus pe pista Aeroclubului
Clinceni acoperind o suprafaţă de aproape 8 hectare şi cântărind
mai mult de 5 tone. Ce minunat ar fi ca ultima săptămână a lunii iunie să fie declarată,
an de an, „Săptămâna arborării Tricolorului Românesc”!
Sibiu, iunie 2013
Ioan Vulcan-Agniţeanul
Str. Paltinului 38
ioan.vulcan@yahoo.ro
Tel.0269.213238+0744.346705