Ziua de Rusalii se celebra cu mare evlavie, pentru semnificaţia ei religioasă, dar şi pentru străvechile conotaţii, de sărbătoare a holdelor, a rodului grânelor.
La Chirpăr, în sâmbăta Rusaliilor, este obiceiul ca băieţii să pună armindeni (carpen sau mesteacăn) la porţile fetelor de măritat. Feciorii ies la pădure să aleagă un arminden, fiecare pentru drăguţa lui. Ajungând în sat, pe la vremea când vine ciurda, ei merg pe la fiecare fată de măritat pentru a împodobi stâlpii porţilor şi ai caselor. Dimineaţa, fetele se mândresc cu armindenii puşi şi îi servesc pe feciori cu rachiu şi hencleş.
Portul popular pe care oamenii îl îmbrăcă în ziua Rusaliilor este vechi; unele pieptare, ii sau catrinţe datează de peste 100 de ani. Tehnica aşezării văliturii pe cap este complicată şi puţini o mai cunosc, mai ales că un ştergar are o lungime de doi metri.
A doua zi de Rusalii, după slujbă, chirpărenii merg să sfinţească holdele pentru ca acestea să fie protejate. În alai lung, deschis de prapuri pe ale căror cruci s-au legat cununi împletite din fire de grâu, bătrâni, tineri şi copii se îndreaptă, în frunte cu preoţii, spre crucea de la marginea satului (la crucea din Săş).
Lângă cruce, preoţii rostesc rugăciuni pentru ca holdele să fie apărate de vreme rea sau de dăunători, iar recoltele să fie bogate. În timp ce cununa de spice împletită de una din femeile în vârstă din sat este aşezată pe cruce, în câmp răsună versurile pricesnelor: „Trăia odată într-o căsuţă o mamă cu băiatul ei./ Se bucura biata măicuţă/ Că era lângă fiul ei/ Şi mama fiind credincioasă/ Spunea băiatului mereu/ De-a lui Iisus jertfire sfântă/ De patima şi chinul său...".
După sfinţirea holdelor, în centrul satului, sub zidurile bisercii fortificate, se încinge jocul.
Sursa
text: CJCPCT “Cindrelul-Junii˝ Sibiului