Doamne, Preasfinte Doamne, care-ai creat pamântul
Şi muntele şi marea, şi soarele şi vântul
Acum când nu ştiu încă ce zile-mi mai rămân
Dă-mi, Doamne, iar mândria că m-am născut ROMÂN !
Nu-ţi
cer nici bogăţie, nici glorie, nici avere
Pământuri, acareturi sau slavă şi putere.
Un singur lucru, Doamne, îmi este de ajuns:
Să am iar fericirea să mor cu fruntea sus!
De ce-ai lăsat Tu, Doamne, acest popor blajin
Ce te-a slăvit de-a pururi cu cuget de creştin
Ce ţi-a`nchinat biserici în fiecare sat
S`ajungă azi să umble cu capul aplecat?
Când azi totul se vinde şi cumpără pe bani,
Când Ţara e condusă de hoţi şi şarlatani,
Ascultă, Doamne Sfinte şi ultima mea rugă:
Fă, Doamne-n Ţara asta să fiu stăpân, nu slugă!
Dă-mi, Doamne, iar tăria să lupt cu toţi duşmanii
Ce cred că sunt puternici fiindc`au furat toţi
banii.
Când conştiinţa tace în ŢARA ROMÂNEASCĂ
Fă, Doamne, ca poporul DIN SOMN SĂ SE TREZEASCĂ!
Şi ca un nou VLAD ŢEPEŞ şi ca un nou ŞTEFAN
Să cureţe moşia de orice hoţoman!
S-alunge paraziţii ce i s-au urcat în spate
Şi să trăiască mandru, în cinste şi dreptate!