Începutul a fost mai greu dar odată cu intensificarea activităţii de informare, numărul celor interesaţi să-şi dezvolte o afacere cu fonduri europene a crescut progresiv. Dacă în prima sesiune, încheiată în decembrie, au fost depuse doar 4 proiecte, în cea de-a doua sesiune 29 de solicitanţi au depus dosare pentru a începe ori a-şi dezvolta o afacere.
Cele mai multe solicitări sunt prin Măsura 141 (Sprijinire fermelor agricole de semi-subzistenţă), unde au fost depuse 18 proiecte din 23 estimate prin Planul de Dezvoltare Locală. Majoritatea solicitanţilor vor să-şi achiziţionze animale şi familii de albine.
Prin Măsura 112 (Instalarea tinerilor fermieri) au fost depuse 6 proiecte, din 8 estimate; două pentru apicultură, două pentru oi şi două pentru culturi vegetale.
Doar 3 proiecte, din 12 estimate prin PDL, au fost depuse prin Măsura 312 (Crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi). Două proiecte sunt pentru procurare de utilaje iar unul pentru înfiinţarea unui atelier de sticlărie.
Pentru dezvoltarea activităţilor turistice prin Măsura 313 a fost depus un singur proiect de către Ferma Şcoală Cornăţel. Se pare că numărul celor preocupaţi de dezvoltarea turismului pe Valea Hârtibaciului este destul de mic.
Renovarea şi dezvoltarea satelor prin Măsura 322 i-a preocupat, până acum, doar pe cinci primari din totalul de 14 care sunt parteneri în GAL. Doi au depus proiecte în prima sesiune şi trei în cea de-a doua.
Angajaţii Grupului de Acţiune Locală Microregiunea Hârtibaciu sunt la dispoziţia tuturor celor ce doresc să beneficieze de o parte din cei peste 2 miloane de euro preconizaţi să fie cheltuiţi pentru dezvoltarea localităţilor din acest spaţiu.