Măsurile ecologice trebuie să fie obligatorii, dar flexibile în noua politică agricolă a UE, trebuind, de asemenea, să îi ajute pe fermieri să înfrunte provocările pieţei, pentru a putea asigura un lanţ de alimente sănătoase şi a proteja mai bine mediul. Aceasta este poziţia Parlamentului votată miercuri, ce va fi susţinută în negocierea cu statele membre. Aceasta este prima reformă a politicii agricole UE la care Parlamentul contribuie deplin ca şi co-legislator împreună cu statele membre.
“Astăzi am atins un echilibru corect între securitatea alimentară şi o mai mare protecţie a mediului, astfel încât noua politică agricolă a UE va putea oferi şi mai multe bunuri publice cetăţenilor UE. Totodată, ea trebuie să fie mai puţin birocratică şi mai corectă faţă de fermieri, şi pentru a-i ajuta să facă faţă crizei. Aceasta va fi poziţia noastră când vom negocia varianta finală cu statele membre”, a spus preşedintele Comisiei de agricultură, Paolo De Castro (S&D, IT), după vot.
Finanţare mai corectă şi mai transparentă pentru fermierii activi
Diferenţele între nivelele de finanţare UE pentru fermieri între statele membre trebuie reduse ceva mai repede decât a prevăzut Comisia Europeană. Fermierii din niciun stat membru nu trebuie să primească mai puţin de 65% din media europeană.
Parlamentul a votat şi în favoarea publicării numelor beneficiarilor finanţărilor UE pentru agricultură şi a introdus o listă de proprietari de teren care trebuie excluşi automat de la finanţarea UE dacă nu demonstrează că activităţile agricole sunt o parte însemnată din venitul lor (de exemplu: aeroporturi, cluburi sportive). Statele membre pot extinde această listă.
Mai mulţi bani pentru fermierii tineri şi fermele mici...
Fermierii tineri trebuie să primească un spor de 25% pentru un maximum de 100 ha, iar statele membre pot folosi mai mulţi bani să sprijine fermele mici.
...dar mai puţini pentru fermele mari
Parlamentul a susţinut planurile Comisiei de a limita plăţile directe pentru o fermă la 300 000 euro şi să reducă substanţial plăţile celor care primesc mai mult de 150 000 euro. Această prevedere nu se va aplica cooperativelor care redistribuie plăţi membrilor lor.
Măsuri ecologice mai flexibile
Deputaţii sunt de acord că 30% din bugetele naţionale pentru plăţile directe trebuie să depindă de respectarea unor măsuri ecologice obligatorii, dar subliniază faptul că aceste măsuri trebuie să fie mai flexibile şi graduale. Cele trei măsuri cheie - diversificarea culturilor, întreţinerea permanentă a păşunilor şi crearea unor “zone ecologice” - vor fi păstrate, dar cu anumite excepţii, de exemplu pentru a reflecta dimensiunea fermei.
Susţinerea fermierilor să depăşească criza
Pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă volatilităţii pieţei şi să îşi întărească poziţia de negociere a preţurilor, organizaţiile lor trebuie să aibă la dispoziţie noi instrumente şi să poată negocia contracte, au precizat deputaţii. Aceste reguli “nu trebuie să le transforme în carteluri, ci în organizaţii mai puternice ale producătorilor care să le permită fermierilor să depăşească dependenţa economică şi să le garanteze un standard decent de viaţă”, a spus raportorul pentru Regulamentul privind organizaţiile pe piaţa comună Michel Dantin (PPE, FR).
“Această decizie reprezintă vocea cetăţenilor europeni cu privire la modul în care ar trebui să arate viitoarea politică agricolă comună a UE. Trebuie să ne asigurăm că păstrăm şi promovăm economia rurală şi că protecţia mediului şi concurenţa sunt compatibile. Aceasta este cea mai bună modalitate pentru cheltuirea banilor publici pentru a oferi bunuri publice tuturor”. a declarat Luis Manuel Capoulas Santos (S&D, PT), raportor pentru directiva privind plăţile directe şi regulamentul privind dezvoltarea rurală.
Lapte, zahăr şi vin
Pentru a fi siguri că expirarea cotelor de lapte nu va duce la o criză serioasă în domeniu, deputaţii au propus un ajutor pe o perioadă de cel puţin trei luni pentru producătorii de lapte care îşi reduc voluntar producţia cu cel puţin 5%. Amendamentele care cereau prelungirea cotelor de lapte, ce vor expira în 2015, au fost respinse de plen.
Pe de altă parte, Parlamentul a respins planurile de a permite cotelor de zahăr să expire în 2015, pentru a permite producătorilor de sfeclă să se pregătească pentru liberalizarea sectorului în 2020. Drepturile de plantare a viţei de vie trebuie, de asemenea, prelungite până în 2030, cel puţin.
Mai puţină birocraţie în controlul cheltuielilor
Deputaţii subliniază nevoia de a reduce birocraţia şi de a asigura proporţionalitatea penalizărilor pentru încălcarea regulilor. “Este nevoie să reducem timpul pe care fermierii îl petrec completând formulare. Statele membre pot crea acum o aplicaţie de sprijin care să fie valabilă mai mulţi ani, astfel încât fermierii să nu fie nevoiţi să îţi înregistreze cererile în fiecare an, ci doar atunci când sunt modificări”, a spus Giovanni La Via (PPE, IT), raportor pentru Regulamentul privind finanţarea, managementul şi monitorizarea.
Ce urmează?
Forma finală a noii politici agricole va fi decisă de Parlamentul European, miniştrii pentru agricultură din UE şi Comisia Europeană, în trei runde de negocieri ce vor începe în martie - aprilie.
sursa foto: www.evz.ro