vineri, 28 martie 2014

MULT, MĂICUŢĂ, M-AI RUGAT
Ca să-mi iau fată din sat;
De aproape, din vecini,
Să nu merg printre străini.
Vorbele ce mi le-ai spus
Toate din cap mi s-au dus.
Mi-am luat fată pe plac,
Dar de sat m-am depărtat.
Dar să ştii, măicuţa mea,
Singură nu te-oi lăsa.
Eu cu mândra,amândoi,
Te-om lua, maică, la noi.

Mihăilă Ana, 67 de ani, 19 mai 1988

FRUNZULIŢĂ TREI ARGINŢI,
Fost-am una la părinţi.
M-o cerut ficiori din sat
Şi măicuţa nu m-o dat.
Ş-o venit unu’ din lume
Cu doi cai şi hamuri bune.
Două vorbe le-o vorbit,
Măicuţa m-o logodit.
Nici-un minut n-o mai stat,
Măicuţa m-o cununat.
Dup-un an şi două zile,
Vine maica pe la mine.
De la poartă m-o-ntrebat
Cum o duc cu-al meu bărbat.
Eu, de dor şi de  ruşine,
I-am spus maicii c-o duc bine.
Fata maicii, n-o duci bine,
Unde-i carnea de  pe tine?
Carnea şi cu oasele
Le-o mâncat duşmanele.
Duşmanele satului,
Mândrele bărbatului.
V 1981

FRUNZULEANĂ-N MĂRĂCINE,
Cine-o zice mărăcine,
Cine-o zice-mândru-mi vine,
Are-un galben de la mine.
Când aş şti că ar veni,                                                                  
Cărăruşa i-aş plivi;
Şi de iarbă, şide nalbă,
Ca să-i fiu bădiţii dragă.
Dar cărarea-i neplivită
Şi nu este îngrădită;
Nici cu pari, nici cu nuiele,
Numa’ cu cuvinte rele.
Frunzuleană foi mărunte,
Vorbe mi-au ieşit cam multe.
Las’să iasă, că nu-mi pasă,
Că bădiţu-i dus la coasă,
Rupe-i-s-ar coasa-n două,
Să vie la alta nouă.
Rupe-i-s-ar bucăţele,
Să vie-n braţele mele.

Scutea Ion, 50  de ani, Chirpăr, 
15 iunie 1981(notat de el în 1938)