marți, 3 septembrie 2013

Expoziţia,, Ritmul Sensibilităţii, Mihail Barner, personalitate a culturii din Agnita” doreşte să aducă o mică contribuţie la cercetarea personaltăţii cultural transilvănene a lui Mihael Barner, promovarea şi punerea în valoare a ptrimoniului muzeal local, reprezentând totodată principala formă de manifestare cultural educativă a muzeului,
În perioada 2011-2012, în calitate de muzeograf, am desfăşurat o documentare pentru realizarea unei expoziţii temporare de promovare.. Parcurgând bibliografia de profil am constatat că sunt foarte puţine date cu privire la promovarea personalităţii lui M. Barner .  Erhard Endree, Helga Lutsch, Zedler… a încercat o analiză a lucrărilor lui M Barner.Informaţiile cu privire la începuturile sale în artă le găsim în presa scrisă, Agnethler Blatt.
Alegerea analizei  operelor lui Barner am făcut-o din mai multe motive. Am avut acces la baza de date a Arhivei Bibliotecii documentare a Muzeului de Istorie,,Valea Hârtibaciului” Agnita. Studiind lucrările lui am făcut o clasificare a lor în cadrul expoziţiei mai sus amintite. Cel mai important motiv îl constituie însă faptul că este vorba de un pictor, compzitor si poet al localităţii Agnita, sas, care a scris în mai multe limbi,gemană, română chiar a învăţat şi  limba ţigănească. A expus în Paris, Roma, Budapesta , 
Noutatea acestei expoziţii constă în interculturalitate, sensibilitate care constituie o formă de comunicare a unor informaţii complexe utilizând ca mijloc de comunicare expunerea  ordonată a obiectelor şi imaginilor.
Titlul expoziţiei a fost inspirat de complexitatea şi sensibilitatea personalităţii lui Michail Barner; pictor, compozitor, poet agniţean.
Aşa cum Viena, Parisul, Roma, dădea trendul în toate aspectele vieţii sociale, sigur şi arta din Transilvania era influenţată şi racordată la arta europeană.. 
Doresc să adresez mulţumiri d-nei Helga Lutsc şi d-nei Irmgard Sedler din Germania, Consiliului Local Agnita şi d-lui primar Ioan Dragoman  pentru îndrumarea şi sprijinul acordat în realizarea acestei expoziţii.

Mihaela Nevodar